Autor: Golovei Lilia

Școala este mediul în care elevul petrece cea mai mare parte a zilei. Conform legislației în vigoare școala asigură formarea competențelor cu caracter de integrare în societate. Școala are misiunea nobilă de a transmite cunoştințe, capacităţi, deprinderi şi atitudini și de a forma competențe, pe care elevii le dobândesc „prin învăţăre şi mobilizare în contexte specifice de realizare, adaptate vârstei elevului şi nivelului cognitiv al acestuia, în vederea soluţionării unor probleme cu care acesta se poate confrunta în viaţa reală.” [5, p.3] Această misiune poate fi realizată doar în cazul, când pe lângă metologia modernă de instruire, în colectivul de elevi va fi creat și menținut un climat psihologic favorabil. Cercetările din psihologia socială au demonstrat „importanța uriașă a climatului afectiv din grupul școlar pentru participarea elevilor în școală, precum și eficiența interacțiunii dintre elevi pentru procesul de învățare.” [1, p.235] Confortul psihologic depinde de buna înțelegere, relațiile positive, starea emoțională în cadrul colectivului. Relațiile influențează nivelul stimei de sine, identitatea de sine, dorința de a coopera, nivelul aspirațiilor etc. Modalitatea în care elevul se manifestă depinde de nivelul securității în cadrul colectivului. Colectivul de elevi este mediul care ajută membrilor să se integreze în societate. După A. Neculău și M. Zlate (1983), procesele afective sunt condiția de bază a performanțelor școlare înalte și nu nivelul inteligenței. Vorbind de procese afective avem în vedere nu doar starea emoțională a individului, ci și starea emoțională a întregului colectiv de elevi.

„Climatul reprezintă totalitatea condițiilor psihologice ce predomină într-un grup.” [6, p. 182] Dacă climatul din colectiv este pozitiv, viața psihică și performanțele școlare ale fiecărei persoane în parte, dar și a colectivului în întregime, sunt în permanentă ascensiune. În opinia L. Savca (2005) climatul psihologic favorabil contribuie la:

• ridicarea nivelului de inteligență a membrilor colectivului;
• dezvoltarea trăsăturilor pozitive de character ca: bunătatea, generozitatea, ajutorul reciproc, colectivismul etc.;
• dezvoltarea creativității;
• crearea condițiilor de apariție, dezvoltare și implementare a ideilor.

Persoana chemată să modeleze fiecare elev în parte și colectivul de elevi în întregime este dirigintele. Dirigintele crează ambianța în care se crează și se dezvoltă colectivul de elevi. Această ambianță modelează profund atât calitatea experienței de grup, cât și calitatea experienței individuale. Un diriginte trebuie:

• să fie un bun specialist care posedă cunoștințe metodice și tehnici interactive de lucru;
• să fie creativ și energic, pasionat de munca sa;
• să fie ordonat, exigent, politicos, perseverent, dar și tolerant, empatic, asertiv;
• să iubească copiii, oferindu-le dragoste, căldură sufletească si siguranță;
• să emane energie pozitivă;
• să dezvolte relațiile elev-elev și elev-profesor etc.

Această listă poate fi continuată, dar totusi considerăm că un diriginte bun trebuie să posede un nivel înalt al inteligenței emoționale, ceea ce înseamnă că el trebuie „să lucreze cu propriile emoții și cu emoțiile copiilor în mod inteligent, constructiv, pozitiv și creativ, respectând realitățile biologice și rolul sentimentelor în natura umană.” [2, p.20] Goleman (1998) consideră că inteligența emoțională se referă la capacitatea de a recunoaște propriile emoții și pe ale altora, pentru a ne motiva pe noi înșine, și pentru a controla emoțiile în sine sau în relațiile cu ceilalți. După E. Losîi inteligența emoțională este capacitatea personală de identificare și gestionare eficientă a propriilor emoții în raport cu scopurile personale. [3, p.43] M. Roco subliniază că aptitudinile-cheie ale inteligenței emoționale sunt: cunoașterea emoțiilor, gestionarea emoțiilor, automotivarea și recunoașterea emoțiilor.

O persoană inteligentă emotional conștientișează propriile emoții și le stăpânește rațional, este optimistă, empatică, posedă aptitudini de stabilire a relațiilor pozitive, de cooperare și colaborare cu ceilalți, de rezolvare a conflictelor, poate gestiona imaginile, pe care le proiectează în exterior. Dacă o persoană inteligentă este percepută ca rece, inexpresivă, neprietenoasă, atunci o persoană inteligentă rational este sociabilă, veselă, simpaticoă, plăcută și dezinvoltă.

După S. Hein (1996) o persoană cu un nivel înalt al inteligenței emoționale:

• este optimistă, dar realistă, dar la necesitate poate fi pesimistă;
• își exprimă fără frică emoțiile, începând cu fraza: „Eu simt…”;
• „citește” ușor elementele non-verbale ale comunicării;
• utilizează echilibrat sentimentele, rațiunea, logica și realitatea;
• sentimentele negative ca teama, rușinea, timiditatea, victimizarea, dependența, descurajarea îi sunt străine;
• este independentă, cu un moral puternic;
• posedă motivație intrinsecă;
• acționează din dorință și nu din datorie sau obligație;
• se conduce de propriile sentimente, dar ia în considerare sentimentele celor din jur etc.

Emoțiile joacă un rol important în viața fiecărui om. Nu putem nega nici rolul raționamentului în asigurarea succesului. Totuși cercetările au demonstrat că succesul depinde doar 20% de intelect și  80% de inteligența emoțională. Dacă școala are menirea de a pregăti elevul pentru succes, nu este suficient de a-i dezvolta doar inteligența intelectuală, ci, în paralel, trebuie să i se dezvolte inteligența emoțională. Acest lucru e posibil nu numai prin transmiterea cunoștințelor, dar și prin asigurarea unui mediu psihologic favorabil pentru fiecare elev.

Dirigintele este persoana care are funcția de a crea și menține un climat psihologic pozitiv – climat care depinde, inclusiv, de nivelul inteligenței emoționale a dirigintelui. Dorința de a confirma această ipoteză ne-a condus la realizarea unui studiu experimental. Scopul cercetării noastre a fost de a determina impactul inteligenței emoționale asupra climatului psihologic în colectivul de elevi.

În cadrul experimentului de constatare au participat 14 diriginți și 185 elevi din gimnaziul „GALATA”, mun. Chișinău. Pentru studierea inteligenței emoționale a diriginților a fost utilizat testul Capacitatea Inteligenței Emoționale, iar pentru studierea climatului psihologic în colectivul de elevi – Metodica de examinare a climatului psihologic în colectivul de elevi.

Administrând testul de măsurare a inteligenței emoționale, am obținut următoarele rezultate (fig.1):

 Remarcăm că foarte puțini diriginți, supuși experimentului, au inteligența emoțională scăzută (21%). Majoritatea diriginților au un nivel mediu al inteligenței emoționale (72%). Doar 7% din diriginți au un nivel înalt al inteligenței emoționale.

Testul Capacitatea Inteligenței Emoționale conține 3 scale:

– competența socială indică nivelul cunoașterii limbajului corporal și abilității de ascultare activă;

– empatia demonstrează nivelul preluării și interpretării corecte a a stărilor emoționale ale celor din jur;

– conștiința politică permite detectarea și valorificarea relațiilor profunde ce se stabilesc între oameni.

În tab. 1 sunt reprezentate rezultatele investigației pentru cele 3 scale. Observăm ca 57% din diriginți au răspunsuri corespunzătoare nivelului mediu la scala competența socială, 36% cunosc foarte bine limbajul corporal și au abilități înalte de ascultare activă. Doar 7% din respondenți au rezultate mici. Dirigintele, ca și toate cadrele didactice, trebuie nu doar să posede abilități de a explica și vorbi, dar și de a asculta, de a înțelege atât verbalul, cât și non-verbalul. Considerăm că aceasta idee constituie explicația rezultatelor obținute la scala dată.

Empatia, de asemenea, este o calitate importantă, pe care trebuie s-o posede dirigintele. Rezultatele la scala empatie demonstrează veridicitatea acestei afirmații. Din tab. 1 observăm că 71% din respondenți posedă un nivel mediu al empatiei. Nivelul ridicat al empatiei este propriu pentru 7% dintre diriginți. Dar 22% dintre diriginți au nevoie să-și dezvolte abilitățile de interpretare a stărilor emoționale, deoarece răspunsurile lor demonstrează un nivel scăzut la această scală.

La scala conștiința politică observăm că nici un diriginte nu are răspunsuri ce corespund nivelului scăzut. 79%  au un nivel mediu conștiinței politice și, respectiv, 21% au abilități înalte de a detecta și valorifica relațiile ce se stabilesc între oameni.

Administrarea Metodicii de examinare a climatului psihologic (fig. 2) a stabilit că la majoritatea colectivelor de elevi indicele climatului psihologic variază între 3,8 și 5,4 (79%). Climatul psihologic în aceste clase este mediu, instabil, dispoziția colectivului e schimbătoare. Totuși numai la 27% dintre aceste colective predomină caracteristici negative (indicele este mai mic de 4,0). Merită a fi remarcat faptul, că 14% de colective de elevi au indicele climatului psihologic 5,5-5,6 și la 7% – indicele este egal cu 6,5. În aceste colective climatul psihologic este favorabil-major, în clase este interesant și plăcut de lucrat.

Din tab. 2 observăm că indicele climatului psihologic este mai mic de 4,0 în colectivele, diriginții cărora au nivelul inteligenței emoționale scăzut (21%). În clasa dirigintelui ce are un nivel înalt al inteligenței emoționale indicele climatului psihologic este egal cu 6,5. În colectivele de elevi, diriginții cărora au un nivel mediu al inteligenței emoționale, indicele climatului psihologic variază între 4,4 și 5,6 (72%).

 Educația bazată pe inteligența emoțională are cinci principii fundamentale [2]:

1. să fie conștient de sentimentele proprii și ale celorlalți;
2. să fie empatic și să înțeleagă punctele de vedere ale celorlalți;
3. să dobândească echilibrul și să facă față impulsurilor emoționale și comportamentale;
4. să-și construiască scopuri și planuri pozitive;
5. să folosească aptitudini sociale pozitive în relațiile cu ceilalți.

Deoarece investigația efectuată demonstrează existența legăturii dintre nivelul inteligenței emoționale a diriginților și indicele climatului psihologic în colectivul de elevi, recomandăm diriginților să-și dezvolte inteligența emoțională, iar în educație să se conducă de principiile inteligenței emoționale.

Bibliografia:

1. Cosmovici A., Iacob L. Psihologie școlară. Iași: Polirom, 1998. 306 p.
2. Elias M. J. și al. Inteligența emoțională în educația copiilor. București: Curtea veche, 2002. 272 p.
3. Losîi E. Inteligența emoțională și activitatea profesională. În: Psihologie, 2009, nr 2, p. 43-48
4. Hein S., EQ for everybody. //Pe: www.scritube.com.
5. Parlicov E. și al. Educație civică. Curriculum pentru învăţămîntul gimnazial (clasele V-IX). Chișinău, 2010. 19 p.
6. Savca L., Psihologie. Chișinău: Editura Lumina, 2005. 192 p.
7. www.scritube.com Consideratii cu privire la rolul conceptului de inteligenta emotionala în managementul organizatiilor (Lucrare de licență)

Publicat: 2012