Autori: Golovei Lilia, Gorea Svetlana

Ce este consilierea în carieră?

Consilierea în carieră presupune un ansamblu de activități destinate pregătirii persoanei „să se înţeleagă pe sine, să aprofundeze instrumentele de care are nevoie pentru a înţelege oportunităţile de muncă disponibile şi să-şi dezvolte abilităţile de care are nevoie pentru a se corela cu respectivele oportunităţi.” [9, p. 8] După Dumitru I. (2008) consilierea în carieră ajută persoana:

  • să se autocunoască în mod real;
  • să cunoască lumea profesiilor;
  • să ia decizii corespunzătoare privind traseul profesional și social personal etc.

Din aceste considerente consilierul își va orienta activitatea în 3 direcții de bază:

1. Autocunoaștere Consilierul utilizează procedee de cunoaștere și autocunoaștere care vor ajuta clientul să-și identifice interesele și preferințele profesionale. Se explorează valorile, atitudinile, personalitatea clientului, experiența sa, abilitățile și preocupările etc.

2. Explorarea carierei Consilierul identifică nivelul cunoștințelor clientului despre piața muncii. Se discută tipurile de profesii, tendințele privind dinamica profesiilor și ocupațiilor în viitor, nivelul necesar de instruire și instituțiile care oferă astfel de servicii. Se analizează cerințele exercitării unei profesii, competențele necesare pentru practicarea cu succes a unei profesii sau ocupații, oportunitățile legate de diverse locuri de muncă.

Pregătindu-se pentru o ședință de explorare a carierei este bine ca consilierul să colecteze informații cu privire la:

  • Tipurile de profesii și ocupații existente la moment;
  • Schimbări produse în lumea muncii (Barometrul profesiilor);
  • Cerințele/exigențele exercitării unei profesii sau grup de profesii;
  • Competențele necesare pentru practicarea cu succes a unei profesii, ocupații, funcții;
  • Corelațiile dintre profesii, pentru a construi o rută profesională și socială [4, p. 208-209].

Profesia se analizează la nivel descriptiv, cum percep oamenii această profesie, ce statut, prestigiu are, formarea profesională necesară, vise și dorințele în legătură cu această profesie.

3. Managementul carierei Consilierul lucrează cu clientul pentru a-l orienta spre decizii corecte și reale prin evaluarea informației, corelarea abilităților proprii cu oportunitățile existente, identificarea obstacolelor posibile și elaborarea unui plan de acțiune. Este foarte important ca beneficiarul să fie implicat şi motivat în elaborarea unui plan de acţiune. Astfel pașii de acţiune vor constitui o serie de etape scurte şi realizabile, încadrate în perioade scurte de timp.

Ce reguli respectăm în cadrul consilierii?

  1. Concilierea se realizează într-o atmosferă binevoitoare, de încredere şi siguranţă psihologică.
  2. Acceptăm necondiționat clientul.
  3. Încurajăm clientul să vorbească.
  4. Asigurăm confidențialitatea discuțiilor purtate.
  5. Orice informație, oferită de client, este importantă.
  6. Ne orientăm pe calităţile pozitive ale personalităţii clientului.
  7. Stimulăm interesul clientului pentru autocunoaștere.
  8. Învățăm clientul să căute independent informații și să le evalueze critic.
  9. Fiecare persoană dispune de capacităţi, interese și abilități, care trebuie valorificate.
  10. Suntem imparţiali, ajutând clientul să analizeze singur idei şi opţiuni.
  11. Sprijinim clientul în atingerea scopurilor propuse.
  12. Nu oferim soluţii, ci lucrăm cu clientul, pentru ca aceasta să-şi asume responsabilitatea indentificării posibilelor soluţii.
  13. Oferim tacticos recomandări.

Cum ne aşezăm în timpul consilierii?

1. Alături este poziția cea mai cooperantă și utilă, care oferă consilierului posibilitatea:

– de a urmări fiecare mișcare a clientului;

– de a susține clientul;

– de a lucra împreună cu clientul.

 2. Colţuri comode este poziția, când consilerul și clientul sunt așezați în unghiuri drepte pe diagonală la o masă pătrată sau rectangulară. Această poziție oferă posibilitatea:

– de a realiza un interviu amabil;

– de a crea un fel de barieră de protecție.

3. Triunghiul etern este poziția prin care scaunele sunt așezate într-un unghi ușor unul față de celălalt. Poziția data oferă posibilitatea:

– de a crea o atmosferă relaxată;

– de a vorbi deschis;

– de a se privi mai des, sporind comunicarea nonverbală.

Cum comunicăm în timpul consilierii?

1. Privim clientul în față.

2. Menținem contactul vizual cu clientul fără a-l fixa cu privirea.

3. Folosim un limbaj comun cu cel al clientului.

4. Comunicarea nonverbală (mimica, gesturile, tonalitatea și intensitatea vorbirii) este adecvată conținutului mesajului și stării afective a clientului.

5. Reformulăm mesajele esențiale pentru clarificarea aspectelor temei discutate („Ceea ce spui se referă la…”, „Cu alte cuvinte…”).

6. Ne concentrăm pe ceea ce spune clientul.

7. Oferim clientului ocazia să vorbească și să pună întrebări.

8. Nu întrerupem clientul în mijlocul frazei.

9. Ascultăm fără a face judecăți de valoare.

10. Utilizăm diverse tipuri de întrebări:

– întrebări ipotetice – întrebări pentru abordarea ipotetică a unei probleme, care orientează persoana să gândească la viitor („Ce ai face dacă…?”);

– întrebări deschise – întrebări care oferă ocazia de exprimare a atitudinii, valorilor, sentimentelor asupra unei probleme abordate și încurajează persoana să vorbească („Ai putea să-mi spui mai multe despre…?);

– întrebări de cercetare – întrebări, care, de obicei, urmează după întrebările deschise, și au ca scop clarificarea detaliilor expuse de persoană („Ce anume s-a întâmplat?”, „Poți da un exemplu?);

– întrebări meditative – întrebări folosite în situații cu tentă emoțională profundă pentru soluționarea problemelor („Ești supărat din cauza deciziei?”);

– întrebări de îndrumare – întrebări utilizate cu scopul de a obține informații sau acceptarea punctului de vedere al consilierului („Presupun că ești de acord cu asta, nu-i așa?!”);

11. Oferim feed-back-uri descriptive, focalizate pe un comportament specific.

Cum utilizăm limbajul trupului într-o consiliere?

Deși zona în care persoana se simte confortabil diferă de la caz la caz, în consilere se recomandă ca între consilier și client să se respecte distanța de 45-122 cm unul de la altul. În literatura de specialitate această zonă este numită spaţiu personal – spaţiu social standard care se aplică la petreceri, în birouri şi la majoritatea întâlnirilor. Respectând spațiul respectiv, putem discuta comod cu alte persoane, fără a ne simţi ameninţaţi.

Care este structura ședințelor de consiliere în carieră?

Unul din instrumentele de lucru este Interviul, care ajută clientul să-și facă un plan de acțiune pentru orientare în carieră. Scopul interviului este de a ghida clientul să ia o decizie corectă și realistă pe baza propriilor aptitudini, abilității și aspirații de carieră. Interviul poate fi desfășurat în una sau mai multe ședințe (Tab. 1).

Definirea stadiuluiExplicațieScopurile stadiului
1. Raport și structurare
„Bună ziua. Permite-mi să-ți comunic ce vom face în această ședință.”
Petreceți un anume timp pentru stabilirea raportului și relaționării cu clientul. Timpul petrecut în dezvoltarea relațiilor personale are efecte pozitive pe măsură, de-a lungul consilierii.Dezvoltarea relației de lucru cu clientul. Împărtășiți clientului modul în care sesiunea va fi structurată și scopul ei general. Dorim să generăm o atmosferă de încredere.
2. Definirea problemei
„Cu ce te pot ajuta?”
„Care sunt competențele tale?”
Conturați faptele, sentimentele și modul de organizare al problemei. Dacă v-ați focaliza doar asupra unei dimensiuni puteți pierde date de valoare.Veți urmări să cunoașteți faptele, sentimentele critice și modul clientului de a organiza problema. De asemenea focalizați-vă pe competențele și forțele clientului.
3. Definirea scopului
„Ce dorești să se întâmple?”
Dvs. sau cealaltă persoană aveți un scop în minte sau doar stați de vorbă? Dacă nu știți înspre ce vă îndreptați s-ar putea să ajungeți în altă parte.Nu veți ști încotro să vă îndreptați înainte de a avea scopul. Interviul poate fi lipsit de țel până nu cunoaștem scopul beneficiarului.
4. Explorarea alternativelor și generarea soluțiilor
„Care sunt posibilitățile de a obține ceea ce dorim?”
„Ce intenționezi să faci?”
Permiteți celeilalte persoane să genereze propriile idei înainte de a-i oferi dvs. sfaturi și sugestii.Având clarificate scopul și problema, puteți realiza un brainstorming al soluțiilor, făcând listele cu posibilitățile de rezolvare și stabilind priorități ale acțiunilor posibile. Această fază este de obicei cea mai lungă. Veți folosi în mod eficient tehnica întrebărilor și încurajarea.
5. Generalizarea și transferul învățării
„Vrei într-adevăr să faci ceva în legătură cu asta?”
Sugerați acțiuni specifice de control periodic astfel încât noile idei să fie puse în aplicare mai degrabă decât să fie uitate.Aceasta este faza interviului care de multe ori este uitată. Este important să stabilim un contract cu clientul pentru a fi sigur că ei vor acționa pe baza a ceea ce au învățat în cadrul ședințelor de consiliere.

Tab. 1 Structura în 5 pași a interviului (Ivey, 2002)

Un alt instrument de lucru este Modelul GROW, elaborat de John Whitmore și Myles Downey. Modelul GROW este structurată în 4 etape:

  • Goal este prima etapă a ședinței, pe parcursul căreia se stabilește obiectivul ședinței, ca parte componentă a unui scop general;
  • Reality este etapa pe parcursul căreia consilierul ghidează clientul să înțeleagă cât mai clar problema identificată și relația ei cu realitatea;
  • Options este etapa, în cadrul căreia clientul cercetează diverse soluții accesibile pentru realizarea scopului său;
  • Will este ultima etapă a ședinței, care ajută clientul să elaboreze un plan de acțiuni și să-și asume responsabilitatea pentru implementarea acestui plan.

În opinia noastră, modelul dat se potrivește cel mai mult la etapa luării deciziilor, legate de cariera profesională.

Următorul instrument de lucru este Cadrul general al unei ședințe de consiliere (Tab.2). În dependență de necesitățile clientului pot fi desfășurate una sau mai multe ședințe. În cazul desfășurării mai multor ședințe, se recomandă desfășurarea unei ședințe inițiale.

Tab. 2 Cadrul general al unei ședințe de consiliere

Strutura unei ședințe de consiliere:

Este greu să anticipezi la 100% o ședință de consilere. Totuși, structura propusă este un ghid general, care poate fi modificat sau adaptat de consilier în corespundere cu scopul și obiectivele consilierii. Pentru a înlesni activitatea consilierului, se recomandă ca acesta să-și facă notițe pe parcursul consilierii.

a) Începutul ședinței (5-10 min.)

În primele momente ale consilierei clientul poate simți nesiguranță, anxietate, teamă, neîncredere, de aceea se recomandă consilierului: să fie politicos; să se prezinte; să apeleze clientul pe nume; să explice scopul general al consilierii; să discute aspectele ce țin de confidențialitate; să explice cum se va desfășura ședința(ele); să negocieze agenda de lucru, invitând clientul să spună ce vrea de la consilier (frecvența întâlnirilor, tema discuțiilor); să stabilească împreună cu clientul obiective realizabile (planificaţi acţiunea în paşi mici).

La următoarele ședințe această parte se reduce considerabil ca durată și va conține salutul și stabilirea obiectivelor pentru ședință. Se discută acțiunile întreprinse, comportamente, emoții etc., legate de acțiunile cu privire la cariera profesională, întreprinse pe parcursul săptămânii.

b) Cuprinsul ședinței (30-40 min.)

În cadrul acestei etape se identifică problemele legate de carieră, se clarifică situația, se stabilește un plan de acțiune. Pentru desfășurarea eficientă a ședinței clientul trebuie provocat să răspundă. De aceea consilierul:

-va asculta cu atenție;

– va recunoaște și va accepta emoțiile și sentimentele clientului;

– va combina diverse tipuri de întrebări cu chestionare și tehnici de ghidare în carieră;

– va identifica care sunt informațiile necesare clientului;

– va stabili sub ce formă clientul ar dori să primească informația;

– va oferi informație suficientă clientului;

– va analiza împreună cu clientul diverse surse despre profesii (cărți, reviste, cataloage, site-uri etc.);

– va întreba ce preferințe, interese, aspirații are clientul;

– va verifica înțelegerea informației.

c) Finalul şedinţei (5-10 min.)

Ședința se va încheia cu un plan de acțiune, de aceea este necesar ca consilierul:

– va rezuma elementele discutate și va oferi feed-back;

– să orienteze clientul spre acțiunile necesare de realizat în perioada următoare;

– să descrie procedura prin care clientul poate contacta consilierul din nou;

– să stabilească împreună cu clientul obiective cu privire la formare/muncă/educație;

– să ofere informații cu privire la serviciile suplimentare, decare poate beneficia clientul;

– să solicite feed-back de la client, pentru a stabili utilitatea aspectelor discutate;

– să formuleze o afirmație de rămas bun.

MODELUL 1 DE ȘEDINȚĂ DE CONSILIERE

 Vă propunem varianta modificată a modelului GROW (Tiușev I, 2008), care poate fi utilizat în consilire. Numărul și consecutivitatea întrebărilor poate fi modificată, în dependență de problema formulată și deschiderea clientului pentru discuție.

a) Goal

– Bună ziua. Sunt … (numele, prenumele consilierului).

– Despre ce ți-ar plăcea să vorbești?

– Ce este important pentru tine?

– Ce domenii dorești să abordezi?

– Ce este în spatele acestei situații?

– Ce ar însemna asta pentru tine?

– Ce ai dori să schimbi în situația existentă?

– Ce dorești să obții la finalul ședinței?

– Ce ar trebui să se întâmple ca tu să simți că timpul petrecut a fost util?

– Cât de detaliat și profund ai dori să lucrăm azi?

– Este legată problema formulată de scopul tău de lungă durată?

– Obiectivul tău este concret, măsurabil, realizabil și relevant?

– Este real ca să realizăm acest obiectiv?

Dacă obiectivul este prea vast, se discută ce aspect va fi discutat pe parcursul ședinței.

– Crezi acum, că am identificat obiectivul ședinței de azi?

b) Reality

– Poți să-mi spui mai multe despre problema ta?

– Ce se întâmplă la moment în legătură cu problema ta?

– Cât de încrezut ești, că lucrurile merg anume așa, cum spui? Evaluează pe o scală de la 1 la 10.

– Ce anume te îngrijorează în situația data și cât de mult?

– Pe cine, în afară de tine, mai influențează problema dată?

– Cine știe de dorința ta de a face ceva cu asta?

– Cât de tare poți controla situația? Dar schimba ceva în ea?

– Cine și în ce măsură controlează situația data?

– Ce acțiuni ai întreprins pentru a schimba situația?

– Ce te-a făcut să te oprești și să nu mai întreprinzi măsuri pentru schimbarea situației?

– Ce obstacole exterioare pot apărea în soluționarea problemei?

– Ce obstacole sau rezistențe interne simți?

– Ce resurse (deprinderi, timp, entuziasm, bani, susținere etc.) ai la moment?

– De ce resurse ai nevoie suplimentar?

– De unde le poți primi?

– Dacă eu aș fi în stare să-ți îndeplinesc o dorință, legată de situația dată, care ar fi ea?

– Este necesar acum să faci modificări în obiectivul, formulat la începutul ședinței, sau scopul general?

c) Options

– Ce te poate ajuta să lucrezi cu situația dată?

– Ce alternative ai la dispoziție? Ce ai mai putea să faci?

– Ce ai fi întreprins, dacă ai dispune de mai mult timp, mijloace materiale sau dacă ai deține putere?

– Ce ai fi făcut, dacă ai fi putut începe totul de la început?

– Care sunt avantajele și dezavantajele fiecărei opțiuni?

– Care opțiune poate da cel mai bun rezultat?

– Care dintre opțiunile identificate ți se pare mai atrăgătoare sau ți se potrivește cel mai mult?

– Cum poți să te apropii de obiectivul tău?

– Cine te poate ajuta?

– Care opțiune îți poate aduce cea mai mare satisfacție?

– Care sunt costurile și beneficiile acestei opțiuni?

– Este necesar de a face modificări în obiectivul ședinței de azi sau scopul general?

d) Will

– Care este opțiunea, pe care o vei alege?

– Ce ai de gând să faci?

– Ce pași vei întreprinde?

– Cum vei urmări progresul (indicatorii succesului)?

– Când vei începe și vei finaliza realizarea fiecărui pas?

– Ce te poate împiedica să realizezi acești pași sau să-ți realizezi scopul?

– Cum poți depăși asta?

– Simți rezistență interioară, când te gândești la acești pași? Cum arată această rezistență?

– Ce vei face pentru a depăși această rezistență?

– Cine ar trebui să știe despre planurile tale?

– Ce susținere îți dorești și de la cine ar trebui să vină?

– Ce vei face pentru a primi această susținere?

– Evaluează pe o scală de la 1 la 10 pregătirea ta pentru a întreprinde aceste acțiuni?

– Ce te încurcă să te apreciezi cu nota 10?

– Ce poți face sau schimba, pentru ca hotărârea ta să se apropie cât mai mult de 10?

– Mai este ceva, despre ce ai dori să discutăm acum, sau am discutat tot, ce te interesează la moment?

– Când ai dori să ne mai întâlnim?

MODELUL 2 DE ȘEDINȚĂ DE CONSILIERE

a) Începerea ședinței (5-10 min.)

– Bună ziua. Sunt … (numele, prenumele consilierului).

– Cu ce te pot ajuta?

– Despre ce ai dori să vorbim?

– Despre ce ai dori să vorbim mai întâi?

– În ce ordine să discutăm subiectele?

– Din cele expuse de tine înțeleg, că ești confuz(ă) în ceea ce privește viitorul profesional (studiile/activitate profesională/muncă) și dorești… (se clarifică obiectivele consilierii din informația expusă de client). Pentru a realiza aceste obiective este suficientă 1 ședință. (În cazul necesității desfășurării a câteva ședințe se stabilește ziua și ora întâlnirilor (1 dată pe săptămână), precum și temele discutate la fiecare ședință, inclusiv tehnici și chestionare de ghidare în carieră).

– Discuția noastră este confidențială. Dar, dacă dorești am putea invita și părinții, pentru a clarifica unele aspecte discutate.

În cazul unei ședințe repetate se discută tema pentru acasă sau acțiunile legate de cariera profesională întreprinsă pe parcursul săptămânii. Întrebări posibile:

– Ce anume s-a întâmplat?

– Cum ai reacţionat la acest lucru?

– Ce nu a mers bine?

– Poţi da un exemplu?

– Văd că ești (emoție), dar nu sunt complet sigur despre ce e vorba…

– Ce vrei să spui?

– Ai putea face acest lucru altfel?

– La ce anume te gândești exact?

– Ce te face să spui asta?

– La ce anume te-ai gândit?

– Ce s-a întâmplat încât ai simţit astfel?

– Ce vrei să spunți cu…?

– Poți să îmi spui mai multe despre asta? etc.

b) Cuprinsul ședinței (30-40 min.)

Se va alege 1 din scenariile propuse mai jos, în dependență de obiectivele ședinței.

De asemenea, în această parte a consilierii pot fi aplicate diverse tehnici și chestionare de ghidare în carieră (vezi www.test.psihologie.md)

c) Finalul şedinţei (5-10 min.)

– Pe parcursul ședinței am discutat despre… (rezumatul informației discutate).

Pentru a face rezumatul informației discutate, la unul din ședințe puteți folosi exercițiul Procesul alegerii profesiei (Anexa 7).

– Au rămas aspect confuze? Cu privire la care aspecte?

– Ce a fost util pentru tine?

– Cum te-a ajutat?

– Ce ajutor sau sprijin ai mai dori?

– Ce crezi că trebuie să faci în continuare?

– Ce pași vei întreprinde pentru ca informația discutată să fie aplicată în practică?

– Care pași sunt realiști şi realizabili?

– Până când crezi că poţi face acest lucru?

– Ai dori ajutor?

– Ar fi bine ca (până la ședința următoare – după caz) să realizezi…. (acțiunile necesare de realizat).

– Totodată, centrul nostru îți poate oferi… (informații cu privire la serviciile suplimentare, decare poate beneficia clientul).

– Ți-ar plăcea să ne mai întâlnim odată?

– Când ai dori sî revii?

– Ne întâlnim … (ziua și ora). Dacă pe parcurs apar întrebări sau modificări în programul tău mă poți contacta… (număr de telefon sau carte de vizită).

Modele de scenarii pentru etapa Cuprinsul ședinței de consiliere

  1. Autocunoaștere

– Răspunde la întrebarea: Cine sunt eu? prin 20 calificative. (răspunde oral/scrie pe o foaie, apoi citește).

– Din lista formată selectează și scrie în coloniță calitățile personale.

– Notează cum ai putea folosi fiecare calitate în cariera profesională.

– Subliniază calitățile, pe care le consideri necesare carierei tale profesionale.

– Cum ai putea dezvolta calităţile personale?

– Prin ce te asemeni cu cei din jur?

– Prin ce te deosebești de cei din jur?

– Ce știi și poți face mai bine?

– Ce îți place să faci?

– Numește 3 lucruri sau fapte care îți fac plăcere să ți le amintiți, legate de persoana ta.

– Care este cea mai importantă realizare a ta?

– Care este cel mai mare succes din viața ta?

– Care este evenimentul cel mai important din viața ta?

– Care a fost cel mai mare eșec?

– Care sunt punctele tale slabe?

– Cum ai putea să le depășești?

– Ce este important pentru tine?

Se oferă clientului o listă de valori (Anexa 1). Foaia este îndoită pe verticală astfel, ca clientul să vadă doar lista cu valori.

– Evaluează lista de valori, notând cu + valorile importante pentru tine și cu – pe cele neimportante.

– Realizează o ierarhie a primelor 5 valori importante pentru tine.

Se defsace foaia, se analizează mediile de activitate specifice valorilor selectate și se identifică profesii corespunzătoare.

– Pentru cine din anturajul tău sunt importante aceste valori?

– În ce domeniu activează aceste persoane?

– Care sunt persoanele cele mai importante pentru tine? De ce ele sunt importante pentru tine?

– În ce domeniu activează aceste persoane?

– Cine îți influențează comportamentul?

– Realizează o listă cu persoane pe care le admiri.

– Determină valorile personale care stau la baza preferinței pentru persoanele respective.

– Pentru cine dintre persoanele respective școala și studiile sunt valori importante?

– Cum te simţi în legătură cu şcoala în acest moment?

– Care sunt disciplinele de studiu care îți plac? Din ce motive?

– Care sunt disciplinele de studiu care nu-ți plac? Din ce motive?

– Primești vreun sprijin în învăţare la şcoală?

– Ce hobby-uri ai?

– Ești (ai fost) membru al vreunui cerc/secție sportivă care funcționează în școală?

– Care sunt motivele care te-au determinat să participi la un asemenea cerc/secție sportivă?

– Ai participat vreodată la concursuri, organizate în școală sau între școli?

– Ai participat vreodată la întâlniri cu personalități marcante? Din ce domeniu profesional?

– Prietenii tău au aceeași preferință?

– Vreunul din părinții tăi are aceeași preferință?

– Ce dorești să faci după absolvirea gimnaziului (liceului)?

– Este posibil să îți continui studiile în liceu, colegiu, şcoală profesional-tehnică?

– Ce crezi despre un curs de instruire?

– Ce loc de muncă îți dorești?

– Ai experienţă de muncă?

– Deci nu prea ai experienţă de muncă. Din ce cauză?

– Este posibil să începi activitatea de muncă? Unde? În calitate de ce?

– Ce ți-ați dori să devii?

– Ce ți-ai propus să faci pentru aceasta?

– Ce acţiuni de pregătire pentru insuşirea profesiei dorite ai întreprins (programă specială, activitate de voluntariat, cluburi pe interese, facultative)?

– Care este opinia părinţilor vis-a vis de activitatea ta după absolvirea gimnaziului (liceului)?

– Ești de acord cu opinia părinţilor? De ce?

– Ești susţinut şi ajutat de părinţi în activităţile de dezvoltare ale intereselor şcolare şi profesionale?

– Ce ajutor îți acordă părinţii?

Se oferă clientului o foaie și pix.

– Gândește-te la un anumit potențial de activitate al tău (de exemplu: pictură, muzică, programare pe calculator, fotbal etc.). Enumeră cel puțin 5 posibilități de valorificare a propriului potențial, care ar putea duce la obținerea de performanțe.

Clientul notează, apoi se discută posibilitățile identificate.

Variante de întrebări posibile în funcție de răspunsurile clientului:

– Văd că te interesează fotbalul. Îmi poţi spune mai multe despre asta?

– Văd că îți place muzica. Cânţi la un instrument? Ce instrument? De câți ani?

– Ce calităţi personale crezi că sunt necesare unui însoţitor de bord?

– Stomatologul este o profesie foarte solicitantă. Ai face faţă unor solicitări fizice din partea locului de muncă? Ai obţine rezultatele academice care sunt necesare?

– Ești sigur că dorești să lucrezi cu caii? Cunosc câte ceva despre cai şi ştiu că munca într-un grajd este grea şi nu este foarte bine plătită etc.

Se oferă clientului Anexa 8.

– Activitatea profesională este influențată și de stilul de viață, pe care o urmează persoana. Citește enunțurile și bifează conform importanței, pe care o au enunțurile pentru tine.

– Notează pentru stilurile foarte importante profesii, care îți oferă posibilitatea să urmezi stilul respectiv.

– Unde dorești să ajungi în viitor (profesii)?

– Care dintre ele îți vor permite să urmezi stilul de viață dorit?

– Evidențiază 5 etape importante pentru realizarea visului tău?

– Cum te vezi peste un an?

– Cum te vezi peste 5 ani?

– Ce profesie îți dorești peste 10 ani?

– Ce ar trebui să știi/să poți să faci pentru a-ți satisface interesele/dorințele, pentru a-ți  îndeplini scopurile, aspirațiile și idealurile privind cariera?

  • Explorarea carierei

– Ce profesii cunoşti?

– Ce grupuri de profesii cunoşti?

– Ce idei ai cu privire la viața profesională?

– Există ceva ce nu-ți place la această idee?

– De cât timp ai această idee?

– Ce cred părinţii despre această idee?

– Ce te poate încurca în implementarea acestei idei?

– Cum intenționezi să depășești aceste obstacole?

– Există probleme de sănătate care ți-ar putea afecta alegerea carierei?

– Ce trebuie să faci pentru obținerea unui loc de muncă?

– Este necesar să faci studii, pentru a obține această profesie?

– Cât timp vor dura studiile?

– Vei putea în paralel să muncești?

– Unde vrei să faci studiile, pentru a însuşi profesia care te interesează?

– Ai vizitat instituţiile, unde poți însuşi profesia dorită? Ce instituții?

– Ce poți spune despre instituția dată? (de stat/privată? Are licență? Este acreditată? Calitatea studiilor? Cu plată/la buget? Posibilități de angajare?)

– Une poți obține informație suplimentară despre instituțiile de învățământ?

Se oferă informații despre instituțiile de învățământ.

– Ce se întâmplă dacă nu reuşești să obţii calificativele necesare pentru continuarea studiilor în învăţământul mediu de specialitate (superior)?

– Va trebui să cauți căi alternative în direcţia tipului de activitate de care ești interesat? Ce ai putea face?

– Ce trebuie să poţi, ca să relizezi această profesie?

– Ce calităţi trebuie că posezi?

– Care este sensul activității tale profesionale? De ce îșți dorești această profesie?

– Care e conținutul activității profesiei date?

– Care sunt condiţiile de muncă?

– Care sunt exigenţele profesiei faţă de caracteristicile fiziologice, psihologice, sociale, fizice ale tale?

– Citești literatură specială despre profesia care îți place? Ce ai aflat?

Se oferă informații despre profesie.

– Ai discutat cu specialiştii din domeniu? Ce ai aflat? (Nivelul studiilor, calificării, calea spre succes)

După caz, se oferă exemple din viața unor specialiști.

–  Ai putea să folosești experiența lor?

– Ce te poate ajuta să ai succes așa ca și ei?

– Ce ți s-a părut interesant, important, util în calea lor profesională?

– Cum s-au angajat ei în câmpul muncii?

– Cum găsești un loc de muncă?

– Există multe locuri de muncă, unde este solicitată profesia, pe care ți-o dorești?

– Ce știi despre întreprinderile/organizațiile, care oferă locuri de muncă? (Privată/de stat? Mare/mica? Sunt cunoscute în țară/peste hotare? Au reputație bună? De cât timp există? Se dezvoltă sau întâmpină greutăți? Au viitor?)

– Există concurență pentru ocuparea acestor locuri de muncă?

– Cunoști ceva despre regimul și caracterul muncii la aceste întreprinderi/organizații? Ce știi?

– Care sunt cerințele înaintate pretendenților de angajator? (studii, experiența, vârsta, cerințe speciale)

– Dar cerințele față de angajați?

– Ce informație suplimentară te-ar ajuta să-ți creezi o imagine clară despre întreprindere/organizație?

– Unde poți obține informație despre locurile de muncă?

– Profesia data va fi actuală și peste 10-15 ani?

– Ce beneficii vei avea, dacă te vei face această profesie? (financiar, carieră, liniște și stabilitate, popularitate, încredere în ziua de mâine, comunicare cu oameni interesanți, altceva)

– Există mulți șomeri, care au învățat această profesie?

– Ce altceva ai putea face?

– Ce abilităţi trebuie să ai pentru acestă profesie?

Se oferă clientului Anexa 2 și/sau 3.

– Fă o listă a profesiilor la care te gândești.

– Elaborează harta morfologică.

– Care este convingerea ta vizavi de profesia, la care te gândești?

Pentru a rezuma activitatea realizată se propune clientului să completeze Anexa 9. Activitatea se realizează cu suportul consilierului. Clientul poate analiza și alte profesii ca temă pentru acasă.

  • Managementul carierei

Se oferă clientului Anexa 4.

– Lista conține 20 de propoziții neterminate. Alege din listă cel puțin 5 și completează enunțurile.

Se discută enunțurile completate.

– În partea de jos a foii sunt 3 întrebări. Răspunde la aceste întrebări.

Se discută răspunsurile.

– Care este rolul dorințelor în viața profesională a unei persoane?

– Pentru a realiza o dorință, un vis ce trebuie să facă persoana?

– Ce se întâmplă cu cei ce nu-și stabilesc nici un scop legat de viața lor?

– Este suficient să își pui un scop pentru ca acesta să fie atins?

– Ce se întâmplă, dacă nu reușești să îți atingeți scopul?

– Majoritatea oamenilor își ating toate scopurile? De ce?

– Cum ne dăm seama că un scop merită atins?

– Cine sunt cei care te pot ajuta în realizarea scopului?

– Ai formulat scopuri vreodată? De exemplu?

– Formulează un scop legat de cariera profesională. (De exemplu, Vreau să devin medic)

Se oferă clientului foaie și creioane colorate.

– În multe povești eroul principal, mergând în căutarea ursitei sale, ajunge la o intersecție de drumuri, unde este pus în situația de a alege o direcție. El făcea o alegere – alege o cale – și obținea un rezultat. Și nu întotdeauna calea cea mai ușoară ducea spre succes. Desenează un drum care se numește (scopul formulat de client) și o intersecție.

– Desenează câteva direcții ale intersecției (cel puțin 3).

– Identifică și scrie pentru fiecare direcție desenată câte o cale, care va duce la succes.

– Ai notat câteva variante pentru realizarea scopului. Este posibil să faci… (repetă variantele identificate de client). Dar nu le poți urma pe toate. Alege o cale.

– Alegând o cale spre succesul tău, ai făcut o alegere. A fost ușor sau freu să faci alegerea?

– Ai luat decizii vreodată?

– Cât de des o persoană este pusă în situația de a lua o decizie?

– Ce tipuri de decizii sunt pentru tine cel mai greu de luat? Dar mai ușor?

– Ce simți când trebuie să iai o decizie?

– Ce simți după ce ai luat o decizie?

– Ai luat vreodată decizii legate de studii? Le poți descrie?

– Care a fost cea mai importantă decizie pe care ai luat-o?

– Care a fost ultima decizie luată?

– Care este cea mai importantă decizie pe care va trebui s-o iai în curând?

– Cum realizezi scopul după ce ai luat o decizie?

Se oferă clientului Anexa 5 sau 6. Stabilesc împreună un scop legat de cariera profesională a clientului. Împreună cu consilierul clientul completează algoritmul.

După același algoritm este posibil de continuat desenul drumului, utilizând diverse semne convenționale, prin care se vor stabili timpul necesar realizării scopului, beneficiile, planul de acțiuni, obstacolele și soluțiile de depășire a acestor obstacole și evaluarea.

Anexa 1

Lista valorilor

Valori Medii de activitate Profesii
Valorificarea abilităților Sarcini care permit exersarea abilităților și deprinderilor.  
Realizare Sarcini considerate a oferi prestigiu.  
Activitate Sarcini care cer un nivel relativ constant și susținut de implicare.  
Avansare Medii de muncă în care există posibilitatea de a promova pe baza performanțelor.  
Autoritate Sarcini care implică puterea de a decide asupra modalității de realizare a muncii.  
Autonomie Medii de muncă care presupun planificare individuală a muncii, fără supraveghere strictă.  
Structură Medii de muncă în care situațiile de lucru sunt explicate și sistematic monitorizate.  
Compensare materială Sarcini ce oferă compensații în funcție de cantitatea și calitatea muncii depuse, aplicate echitabil.  
Colaborare Medii de muncă în care sunt valorificate interacțiunile sociale.  
Creativitate Sarcini care permit inovația.  
Independență Medii de muncă în care se lucrează individual.  
Valori morale Sarcini care să nu vă oblige să participați la nici o acțiune ce contravine valorilor Dvs. morale.  
Recunoaștere Medii de muncă în care sunt recompensate performanțele individuale deosebite.  
Responsabilitate Sarcini care permit exersarea autonomiei și seriozității.  
Securitate Medii de muncă ce garantează continuitatea.  
Serviciu social Medii de muncă în care îi puteți ajuta pe alții.  
Varietate Sarcini ce pot implica o gamă largă și diversă de activități.  
Condiții de muncă Medii de muncă caracterizate prin condiții agreabile.  

Anexa 2

Harta morfologică „Piața muncii”

Enumeră pe spațiul de mai jos profesiile, la care te gândești:

__________________________________________________________________________

Utilizând Barometrul profesiiei și cunoștințele personale elaborează harta morfologică (scrie profesiile, propuse pe piața muncii):

Piața muncii în localitate Piața muncii în țară Piața muncii peste hotare
       

Analizează harta morfologicăși în baza schemei de mai jos, exprimă-ți părerea.

Sunt convins că profesia aleasă:

Anexa 3

Harta morfologică „Unde te poți angaja azi”

Anexa 4

Dorințele mele profesionale

Anexa 5

Algorimul realizării unui scop (1)

Anexa 7

Procesul alegerii profesiei

Anexa 8

Stiluri de viață

Anexa 9

Profesia mea

Bibliografia

  1. Barbu C., Nae M., Penciu M., etc. Ghod pentru orele de dirigenție/consiliere. București, 2001. – 176 p.
  2. Băban A., Petrovai D., Lemeni G. Consiliere și orientare. Ghidul profesorului. București: Humanitas Educational, 2002. – 88 p.
  3. Bolboceanu A. Consiliere psihologică pentru orientare și dezvoltare în carieră. Ghid de aplicare. Chișinău: Institutul de Științe ale Educației, 2015. – 92 p.
  4. Dumitru I. Al. Consiliere psihopedagogică. Baze teoretice și sugestii practice. Iași: Polirom, 2008. – 332 p.
  5. Ivey A., Gluckstern N., Ivey M. Abilitățile consilierului. Abordarea din perspectiva microconsilierii. Oradea: Editura Universității din Oradea, 2002. 192 p.
  6. Whitmore J., și Downey M. COACHING MODEL. //Pe: www.careeranalysts.co.nz/resources/documents/COACHINGMODEL.pdf
  7. www.birminghamcareersservice.co.uk/
  8. Rudic G., Mocanu V., Bulah L., etc. Cariera profesională. Ciclul gimnazial. Caiet. Chișinău: Prut Internațional, 2003. – 32 p.
  9. Stevenson L. Orientarea în carieră. București: Atelier didactic, 2007. – 85 p.
  10. Тюшев Ю. Выбор профессии. Тренинг для подростков. Санкт-Петербург: Питер, 2008. 160 с.
  11. Хухлаева О. В. Основы психологического консультирования и психологической коррекции. Москва: Издательский центр «Академия», 2006. – 208 с.

Publicat: 2018