Autor: Golovei Lilia

Serviciul psihologic școlar în Republica Moldova are menirea de a asigura dezvoltarea psihică a elevilor, a capacităților, abilităților și aptitudinilor lor și este orientat „spre optimizarea și normalizarea procesului instructiv-educativ”. [2, p.1] Pentru realizarea acestei misiuni psihologul realizează un șir de activități grupate în 4 direcții: activitatea de profilaxie, psihodiagnosticul, consilierea psihologică, activitatea de dezvoltare și remediere psihologică.

Este binecunoscut faptul că mai ușor putem preîntâmpina problema, decât a o soluționa, de aceea foarte utilă este activitatea de profilaxie. Există psihologi, savanți și societăți psihologice care consideră că asistența psihologică în școală trebuie să fie percepută ca un serviciu de „profilaxie a sănătății psihice”, deoarece anume instituțiile preuniversitare oferă posibilități reale de a influența dezvoltarea emoțională și socială a copiilor, de a le menține și întări sănătatea psihică, de a preîntâmpina problemele comportamentale ale elevilor, de a asigura un climat psihologic optimal în mediul școlar etc..

Literatura de specialitate definește activitatea de profilaxie ca „o activitate intenționată, și sistematică a psihologului, ce ține de prognoza socială” [1, p. 103] și reprezintă un sistem de măsuri „orientate spre păstrarea, consolidarea şi dezvoltarea sănătăţii mentale a copiilor la toate etapele dezvoltării şcolare şi preşcolare, spre prevenirea dificultăţilor în dezvoltarea psihică a personalităţii și de creare a condiţiilor psihologice favorabile pentru această dezvoltare” [2, p.4], altfel spus spre formarea culturii psihologice, care include 3 componente (M. Vîrlan, 2009): autocunoaștere și autoapreciere, cunoașterea altora și capacitatea de a conduce cu propriul comportament, cu emoțiile și comunicarea. Această direcție de activitate a serviciului psihologic presupune promovarea cunoștințelor psihologice, prevenirea dezadaptării elevilor sau angajaților, prin preîntâmpinarea apariției problemelor comportamentale, crearea unui climat psihologic favorabil în mediul școlar etc.

Nu există restricții (evident în limitele Regulamentului Serviciului de Asistență Psihologică) în ceea ce privește formele de lucru, metodele utilizate etc. Totuși, formarea profesională,  competențele și creativitatea psihologului influențează calitatea serviciului psihologic școlar. Există activități, pe care psihologul le inițiază singur în corespundere cu specificul instituției, în care activează. Există activități, pe care le realizează în colaborare cu alți psihologi sau organizații non-guvernamentale. Ne putem mândri, cel puțin psihologii din municipiul Chișinău, cu o activitate de promovare a cunoștințelor psihologice, organizată anual în luna octombrie, Săptămâna psihologiei. De câțiva ani această săptămână poartă genericul „Calea spre autocunoaștere: de la EU la TU”.

Scopul: promovarea cunoştinţelor psihologice în rândurile elevilor şi cadrelor didactice.

Obiective:

  • Activizarea gândirii elevilor şi cadrelor didactice despre locul şi rolul psihologiei în viaţa personală şi în viaţa altor oameni;
  • Crearea condiţiilor pentru exersarea abilităților de gestionare a emoțiilor;
  • Stimularea formării deprinderilor de relaţionare eficientă cu membrii grupului.
  • Optimizarea dialogului elevi – administraţia instituției de învățământ;
  • Stimularea și dezvoltarea creativităţii elevilor.

Modalităţile de desfăşurare sunt diverse: Panoul bunei dispoziţii, Scrisoare directorului, Scrisoare mie, TVC psihologic, Colaje tematice, Concursul „Ziua liniștii”, activități de profilaxie cu elevii, cadrele didactice, părinții etc.

Deoarece comportamentul perturbator al elevilor poate afecta negativ procesul instructiv-educativ în școală în cadrul Săptămânii psihologiei se desfăşoară seminare/traininguri pentru cadre didactice sau părinți. În acest an am organizat un training pentru cadrele didactice „Rolul serviciului psihologic şi a pedagogilor în diminuarea comportamentul perturbator la elevi”. În cadrul trainingului au fost:

  • identificate cauzele apariţiei comportamentului perturbator la elevi;
  • enumerate categoriile tipice ale comportamentului pertubator în funcţie de motivarea elevilor;
  • analizate reacţiile profesorilor la comportamentul perturbator al elevilor;
  • determinate modalităţile unei comunicări eficiente cu elevii;    
  • analizate modele de conduită ale profesorului în caz de comportament perturbator din partea elevior.

În una din zilele săptămânii elevilor claselor a VII-IX li s-a propus să scrie o scrisoare directorului (Anexa 1). Elevii au evidenţiat aspectele pozitive ale localului şcolii şi ale activităţii cadrelor didactice, dar au venit şi cu propuneri concrete pentru ridicarea prestigiului şcolii natale și îmbunătățirea climatului psihologic la nivel de instituție.

O altă activitate – „Scrisoare mie” (Anexa 2) – a fost propusă doar elevilor clasei a IX-a. Fiecare și-a scris câte o scrisoare, pe care o va primi la sfârşitul lunii mai. De fiecare dată aceste scrisori trezesc emoții deosebite elevilor- absolvenți, cu toate că sunt scrise de ei și citite tot de ei la o distanță de doar jumătate de an.

Una din activităţile care se bucură de interes și succes deosebit este Panoul bunei dispoziţii. Pe parcursul întregii săptămâni elevii au ocazia de a-și exprima în scris sau prin desen emoţiile şi sentimentele pozitive la adresa colegilor şi cadrelor didactice.

O altă activitate, ce durează pe parcursul unei zile de lucru și care este susținută atât de elevi, cât și de cadrele didactice, este concursul Ziua Liniștii. Pe parcursul întregii zile în școală domnește liniștea. Toți depun eforturi pentru a păstra liniștea în timpul orelor școlare, la pauză în sălile de clasă, în sala sportivă, în cantină etc. Fiecare clasă pe parcursul zilei, conform unui orar stabilit (pentru a nu perturba activitatea școlară) parcurge un traseu format din 4-5 stații (Anexa 3). Înainte de start fiecare participant primește 3 fise. Se explică regulile concursului și după ce se anunță startul participanții nu au dreptul să vorbească. Toate sarcinile sunt îndeplinite în liniște, participanții pot comunica doar non-verbal. Cel, care vorbește sau nu se încadrează în regulile probei, la care participă, este penalizat (o încălcare – o fisă). La fiecare stație clasa trebuie să realizeze sarcina în 3 min. În plus, fiecare cadru didactic, care are ore în această zi, poate oferi fiecărei clase până la 10 puncte pentru realizarea sarcinilor la lecție în liniște și pentru liniștea respectată la recreații.

La TVC-ul psihologic în acest an au participat câte 6 elevi din clasele a IX-a, care au fost susţinuţi şi aplaudaţi de elevii claselor V-VIII (Anexa 4). Fiecare probă a durat câte 5 min. În timp ce participanții realizau sarcinile, au fost organizate jocuri, concursuri cu spectatorii. În final echipele au fost premiate cu diplome. De asemenea, au fost menționați cei mai activi spectatori.

O altă activitate de masă este Colajul tematic la care participă elevii claselor a V-IX. În sala festivă se amenajează zone de lucru pentru fiecare clasă. Participanții aduc materialele necesare pentru crearea colajului (imagini, creioane colorate, hârtie colorată, acuarelă, pensule, foarfece, lipici etc.). Timp de 45 min. realizează colajul. Toate colajele sunt fixate la intrarea în sala festivă. Lucrările sunt apreciate în mod diferit: „Cel mai creativ colaj”, „Cel mai original colaj”, „Cel mai umoristic colaj”, „Cel mai poetic colaj”, „Cel mai filosofic colaj” etc. Genericul colajelor diferă de la an la an. Au fost realizate colaje cu genericul:

  • Unitate prin diversitate;
  • Calea spre succes și fericire;
  • Nu poți găsi liniște evitând viața etc.

Elevii claselor primare au participat la concursul desenelor pe asfalt „Zâmbetul meu”. Tot teritoriul asfaltat în jurul școlii încă mult timp după finalizarea concursului radiază de zâmbetele copiilor: de la cele mai simple (o gură ce zâmbește) până la cele mai compleze (tablouri tematice). Dacă afară plouă acest concurs este realizat în sălile de clasă – pe foi de desen, iar desenele bucură pe toți în cadrul expoziției din holurile școlii.

Activitatea realizată în cadrul acestei săptămâni, dorința elșevilor de a participa, susţinerea activităţilor de către elevi, cadre didactice, administraţia şcolii a demonstrat necesitatea organizării şi desfăşurării săptămânilor tematice în cadrul instituţiilor de învăţământ pe parcursul anului școlar.

Pentru a realiza activități pentru un număr mare de participanți este nevoie de efort, susținere și mult curaj. Nu există scale de măsurare a impactului acestor activități asupra personalității copilului. Dar trebuie să ne implicăm activ în organizare și desfășurarea lor, dacă ne dorim un climat psihologic confortabil în mediul școlar și copii, care se bucură de fiecare clipă, aflată în școală.

Bibliografia:

  1. Bolboceanu A. ș.a (2013). Asistența psihologică în educație: practici naționale și internaționale. Chișinău: IȘE.
  2. Regulamentul Serviciului de Asistență Psihologică din instituțiile de învățămînt preuniversitar și preșcolar subordonate DGETS din municipiul Chișinău. //Pe: www.spc.psihologie.md/wp-content/uploads/2016/03/Regulament_SAP.pdf

Anexa 1

Anexa 2

Anexa 3

Concursul „Ziua liniștii”

Scopul: Consolidarea coeziunii de grup

Exemple de sarcini în cadrul concursului:

1. Labirintul În sala festivă din scaune, cercuri și bastoane de gimnastică a fost format un labirint. Participanții, ținându-se de mâini, au trecut prin labirint.

2. Cercul Participanții au forma un cerc din scaune (după numărul participanților), legate câte 2 cu ajutorul sforilor (după numărul participanților).

3. Trenuțul În sala sportivă a fost „desenată” o cale ferată, dar nu pe linie dreaptă, ci cu multe cotituri. Participanții s-au aranjat unul după altul și ținându-se de mijlcoul celui di față au format un „trenuleț”, care a mers pe „calea ferată”, respectând strict marcajul.

4. Încredere Un participant urcă pe masă. Ceilalți (asigurați de un arbitru adult) întind mâinile la nivelul pieptului foarte aproape unul de altul. Participantul de pe masăse lasă pe spate, fără a îndoi mâinile saui picioarele și cade în brațele colegilor.

5. Nodul gordian Participanți formează un cerc, închid ochii și întind mâna dreaptă. Arbitrul unește mâinile participanților două câte două. Apoi participanții întind mân stângă. Arbitrul unește mâinile două câte două. Participanții deschid ochii și caută modalități de a dezlega „nodul”.

6. Desenează litera Participanților li se demonstrează o literă (de exemplu A). Cu ajutorul mâinilor se unesc astfel ca, fiind priviți dintr-o parte, să se vadă litera dată.

7. Rearanjare Toți participanții se aranjează într-un rând pe banca de gimnastică în ordine descrescătoare (de la cel mai înalt). La semnal se rearanjează în ordine crescătoare (de la cel mai scund), trecând dintr-un capăt al băncii de gimnastică în celălat, fără a coborâ de pe ea.

8. Întoarce pătura Toți participanții stau pe o pătură. Fără a coborâ de pe ea, încearcă să o întoarcă pe dos.

Anexa 4

TVC psihologic

Scopul dezvoltarea sferei emoționale și a deprinderilor de colaborare în cadrul grupului.

I. Etapa introductivă Au fost realizate câteva exerciții pentru spectatori.

1. Exercițiul Salutul Spectatorilor li s-a propus să se salute unul cu altul non-verbal: cu ochii, mâinile, umerii, urechile, genunchii etc.

2. Exercițiul Să se ridice cei, care… Au fost numite anumite aspecte ce țin de aspectul exterior, ocupațiile preferate, bucatele preferate, calități, emoții. (De exemplu, Să se ridice cei care sunt bucuroși sau …cei, care iubesc înghețata)

3. Prezentarea membrilor juriului

II. Etapa de bază

1. Proba Prezentarea echipelor Echipele au avut ca sarcină să aleagă căpitanul, să aleagă un nume pentru echipă și să deseneze un desen, care să-i reprezinte.

2. Exercițiu pentru spectatori Desenăm împreună Fiecare spectator se gândește la un desen. Se repartizează foi de desen și un creion (câte 1) pentru fiecare rând de spectatori. Primul spectator desenează un element din desenul, pe care și l-a imaginat, al doilea spectator din același rând continuă cu elementul din desenul imaginat de sine etc. până la utimul participant din rând.

3. Proba Încălzirea Desenele, realizate de spectatori, sunt repartizate î mod egal echipelor. Fiecare echipă va compune titluri cât mai originale desenelor primite.

4. Proba creativă A fost odată… Fiecare echipă primește o foaie, pe care sunt scrise cuvinte (gard, copac, știre, râu, poiană, oameni). Din cuvintele date alcătuiesc o poveste.

5. Joc pentru spectatori Utilizări creative Spectatorii au propus modalități creative de utilizare a obiectelor propuse de prezentator (lingură, fular, scaun etc.)

6. Proba Desenăm emoțiile Echipele au reprezentat prin desen câte 2 emoții (bucurie, furie, tristețe, satisfacție, curiozitate, frică)

7. Joc pentru spectatori Cuvinte din cuvânt

A fost prezentat un cuvânt pe o foaie A1 (transformator). Spectatorii din literele acestui cuvânt au format cuvinte noi.

III. Etapa de încheiere

Membrii juriului au prezentat totalurile și au oferit diplome participanților

Publicat: 2017